Scandalurile Bechtel și Roșia Montană prezintă o serie de similarități semnificative, evidențiind probleme sistemice legate de lipsă de transparență, corupție, gestionare defectuoasă a proiectelor și impactul negativ asupra cetățenilor. Ambele cazuri au erodat încrederea publică și au scos la iveală nevoia unor reforme majore în domeniul achizițiilor publice, al exploatării resurselor naturale și al responsabilității companiilor și autorităților.

Background-ul firmelor implicate:

Bechtel Corporation:

• Companie americană multinațională cu o istorie lungă de implicare în proiecte de infrastructură la nivel global.
• A fost implicată în diverse scandaluri de corupție și practici anticoncurențiale în țări precum Peru, Ecuador, Indonesia și Angola.
• Suspiciuni de ilegalități legate de obținerea contractelor, mituirea oficialilor guvernamentali și folosirea influenței politice.
• Finanțată de o serie de fonduri de investiții și bănci private.

Gabriel Resources Gold Corporation:

• Companie canadiană de explorare și exploatare a aurului, cu proiecte în România, Guatemala, El Salvador și Honduras.
• Acuzații de corupție și practici nelegale în Guatemala și El Salvador.
• Lipsă de transparență în ceea ce privește finanțarea și acționariatul companiei.
• Suspiciuni legate de implicarea unor fonduri speculative și a unor investitori cu reputație dubioasă.

Similarități:

• Ambele companii au fost implicate în scandaluri de corupție și practici nelegale la nivel internațional.
• Lipsă de transparență în ceea ce privește finanțarea și structura de acționariat.
• Suspiciuni legate de influența politică și de conflictele de interese.

Opinia larg răspândită în România este că Bechtel a primit contractul pentru Autostrada Transilvania ca parte a unui “troc” neoficial pentru aderarea României la NATO. Există chiar si argumente care susțin această teorie:

• Lipsa de transparență: Procedura de licitație pentru contractul Bechtel a fost criticată pentru lipsă de transparență și favoritism.
• Costuri exorbitante: Costul final al autostrăzii a fost semnificativ mai mare decât cel estimat inițial, stârnind suspiciuni legate de supraevaluare.
• Calitate discutabilă: Au fost ridicate probleme legate de calitatea construcției autostrăzii, cu anumite secțiuni care au necesitat reparații semnificative la scurt timp după finalizare.
• Si multe altele…

Aceste aspecte au alimentat suspiciunea că contractul Bechtel a fost o afacere “cu dedicație”, mai degrabă decât o licitație transparentă bazată pe merit. Oficialii ambelor state au negat vehement existența unui asemenea aranjament.

Ipoteza trocului in cazul Roșia Montana:

Deși ipoteza unui troc financiar bazat pe renunțarea la Roșia Montană în schimbul liberalizării vizelor pentru Canada in anul 2017 este plauzibilă, este important să se menționeze ca nu exista dovezi concrete care să o susțină, dar se pot enunța cateva argumente:

• Interesul financiar: Gabriel Resources Gold Corporation este o companie canadiană, deci există un interes financiar evident din partea Canadei pentru a facilita exploatarea minieră la Roșia Montană.
• Precedentul Bechtel: Există deja precedentul Bechtel, unde un contract controversat a fost văzut ca o modalitate de a obține un avantaj geopolitic (intrarea în NATO).
• Motivația Canadei: Liberalizarea vizelor ar fi putut fi un instrument strategic pentru a facilita accesul canadienilor la resursele naturale din România.
• România a depus dosarul Roșia Montană la UNESCO în ultima zi de mandat de premier a lui Dacian Cioloș, 4 ianuarie 2017…

Este necesară o analiză mai detaliată a contextului politic și economic al ambelor decizii (liberalizarea vizelor și includerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO) pentru a trage concluzii definitive.

Concluzie:

Atât Bechtel, cât și Gabriel Resources au un background controversat, marcat de acuzații de corupție, practici nelegale și lipsă de transparență. Ambele companii au beneficiat de contracte guvernamentale importante, ridicând suspiciuni legate de influența politică și de conflictele de interese.

Este important ca cetățenii să fie informați despre backgroundul companiilor cu care statul român încheie contracte importante, pentru a se asigura de corectitudinea și transparența procedurilor.