Metoda de numărare a bacteriilor (CFU) datează din 1938. Această metodă presupune diluarea unei probe de lichid sau material solid într-un mediu de cultură și apoi observarea culturii timp de câteva zile pentru a vedea cât de multe bacterii se înmulțesc.

Există o serie de alte metode de numărare a bacteriilor, dar multe dintre acestea au dezavantaje. De exemplu, testele PCR pot fi mai rapide, dar pot fi mai puțin sensibile. Testele de fluorescență in situ (FISH) pot fi foarte sensibile, dar pot fi mai scumpe și mai dificil de utilizat.

Iată câteva dintre motivele pentru care metoda CFU nu a evoluat foarte mult în ultimii 80 de ani:

• Este o metodă fiabilă și precisă. Când este efectuată corect, metoda CFU poate oferi o estimare precisă a numărului de bacterii din o probă.
• Este o metodă relativ simplă și economică de efectuat. Nu necesită echipamente sau reactivi sofisticați.
• Este o metodă versatilă care poate fi utilizată pentru a număra o varietate de bacterii.

Cu toate acestea, există unele dezavantaje ale metodei CFU:

• Poate dura câteva zile pentru a obține rezultate. Acest lucru poate fi o problemă pentru pacienții care au infecții severe.
• Poate fi dificilă de utilizat pentru a număra bacterii care se înmulțesc lent.

În ultimii ani, au existat o serie de cercetări pentru a dezvolta metode mai rapide și mai eficiente de numărare a bacteriilor. Unele dintre aceste metode sunt încă în curs de dezvoltare, dar au potențialul de a revoluționa modul în care sunt diagnosticate și tratate infecțiile.

Iată câteva exemple de metode mai rapide și mai eficiente de numărare a bacteriilor:

• Metode de numărare bazate pe celule unice: Aceste metode utilizează tehnologii precum citometria în flux sau imagistica optică pentru a număra celulele bacteriene individuale. Aceste metode pot fi mai rapide decât metoda CFU, dar pot fi mai puțin sensibile.
• Metode bazate pe ADN: Aceste metode utilizează tehnologii precum PCR pentru a detecta ADN-ul bacteriilor. Aceste metode pot fi foarte sensibile, dar pot fi mai scumpe decât metoda CFU.
• Metoda Analiza de viabilitate geometrică: Geometric Viability Assay (GVA), o metodă nouă, încă experimentala, dar foarte promițătoare.

Cea mai mare șansă pentru înlocuirea CFU o are metoda GVA doarece are o serie de avantaje față de CFU, inclusiv:

• Este mai rapidă. GVA poate oferi rezultate în câteva ore, în timp ce metoda CFU poate dura câteva zile, iar pregătirea probelor dureaza 5 minute nu ore!
• Este mai eficientă din punct de vedere al costurilor. GVA utilizează mai puțin plastic și mai puțini reactivi decât metoda CFU.
• Este precisă. GVA a fost demonstrat a fi cel puțin la fel de precisă ca metoda CFU în condiții de laborator.

Cu toate acestea, există și unele dezavantaje ale GVA:

• Este mai puțin versatilă. GVA este mai potrivită pentru numărarea bacteriilor care se înmulțesc rapid.
• Este mai puțin sensibilă. GVA poate fi mai puțin sensibilă la bacterii care sunt în stare latentă sau care sunt deteriorate.

În general, GVA este o metodă promițătoare care are potențialul de a revoluționa modul în care sunt diagnosticate și tratate infecțiile. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe cercetări pentru a determina dacă GVA poate înlocui complet metoda CFU.

Iată câteva dintre factorii care ar putea determina dacă GVA va înlocui CFU:

• Accesibilitatea. GVA este încă o tehnologie relativ nouă și poate fi mai scumpă decât metoda CFU. Dacă costul GVA scade, va fi mai probabil să fie adoptată de laboratoare.
• Aprecierea de către reglementatori. GVA trebuie să fie aprobată de către organismele de reglementare înainte de a putea fi utilizată în scopuri clinice. Dacă GVA este aprobată, va fi mai probabil să fie adoptată de laboratoare.
• Aprecierea de către utilizatori. GVA este o metodă mai complexă decât metoda CFU. Dacă utilizatorii găsesc GVA ușor de utilizat, va fi mai probabil să fie adoptată.

Dacă acești factori se vor combina în favoarea GVA, este posibil ca această metodă să înlocuiască în curând metoda CFU.