Faptul că oamenii din România nu au voie să protesteze dacă nu au aprobare de la autorități contravine libertății de exprimare. Libertatea de exprimare include dreptul de a protesta în mod pașnic împotriva unor decizii sau politici ale autorităților. Atunci când acest drept este restricționat, se creează un climat de frică și autocenzura, care poate duce la o diminuare a democrației.

Acest lucru poate duce la un regim opresiv care își poate consolida puterea prin interzicerea oricărei încercări de protest împotriva regimului. Un regim totalitarist, de exemplu, ar putea folosi această restricție pentru a împiedica oamenii să-și exprime nemulțumirile față de guvern. Acest lucru ar putea duce la o situație în care cetățenii nu mai au nicio voce în conducerea țării.

Desigur, există și oarecare argumente în favoarea restricțiilor privind protestele. De exemplu, se poate susține că aceste restricții sunt necesare pentru a preveni violența sau pentru a proteja ordinea publică. Cu toate acestea, este important ca aceste restricții să fie aplicate în mod echitabil și să nu fie folosite pentru a suprima libertatea de exprimare.

În România nu există o istorie recentă de violență în timpul protestelor, nu este o țară măcinată de frecvente violențe sau proteste înarmate. Ultimul protest mare a fost în 1989, când a avut loc Revoluția Română. În acea perioadă, totuși protestele nu erau interzise prin lege.

În acest context, argumentele în favoarea restricțiilor privind protestele par a fi mai puțin plauzibile. Ele nu sunt necesare pentru a preveni violența sau pentru a proteja ordinea publică. De fapt, ele pot avea un efect opus, creând un climat de frică și autocenzură.

În cazul României, legea care restricționează protestele a fost contestată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). În 2022, România a fost condamnată la CEDO pentru încălcarea libertății de exprimare manifestată prin protest în poarta Guvernului (cazul Bumbeș vs.România).

Curtea Europeană spune că aplicarea regulii notificării prealabile pentru diverse forme de exprimare a opiniei – și nu doar la manifestările publice cu participare largă – restrânge libertatea de exprimare a cetățenilor.

Această decizie este un pas important în direcția consolidării democrației în România.

Iată câteva recomandări pentru îmbunătățirea situației în ceea ce privește libertatea de exprimare în România:

• Eliminarea completă a restricțiilor privind protestele.
• Adoptarea unei legislații care să protejeze protestele pașnice împotriva violenței.
• Educarea cetățenilor cu privire la importanța libertății de exprimare.

Aceste măsuri ar contribui la crearea unui climat în care oamenii să se poată exprima liber, fără teama de represalii.

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului este un pas important în direcția consolidării democrației în România. Ea recunoaște importanța libertății de exprimare, inclusiv a dreptului de a protesta în mod pașnic.

Este important ca această decizie să fie implementată în mod eficient. Guvernul României ar trebui să elimine restricțiile privind protestele și să adopte o legislație care să protejeze protestele pașnice împotriva violenței sau a interferențelor din partea autorităților și a altor factori perturbatori care pot escalada un protest pașnic la violențe