Jurnalista Emilia Șercan protestează de peste trei săptămâni în fața Parchetului General împotriva deciziei de clasare a dosarului în care a acuzat că mai multe instituții publice ar fi încercat să o compromită.

Șercan a fost vizată de o serie de amenințări, defăimare și intimidare după ce a publicat o investigație despre presupusul plagiat în teza de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă. În urma acestor evenimente, jurnalista a sesizat Parchetul General, care a decis, în noiembrie 2023, să claseze dosarul.

Decizia procurorilor a fost controversată, iar mai multe organizații neguvernamentale au cerut redeschiderea anchetei și trimiterea în judecată a celor vinovați. Într-o postare pe Facebook, Șercan a declarat că nu va renunța la protest până când nu va obține o soluție definitivă din partea Parchetului Curții de Apel București.

Controverse privind clasarea dosarului

Decizia de clasare a dosarului a fost criticată de mai multe organizații neguvernamentale, care au acuzat autoritățile de obstrucționare a justiției.

Asociația „Reporteri fără frontiere” (RSF) a declarat că decizia procurorilor este „o încălcare gravă a drepturilor jurnalistei și a libertății de expresie”.

„Este inadmisibil ca o jurnalistă să fie amenințată și hărțuită pentru că și-a făcut meseria corect și a publicat informații de interes public”, a declarat RSF.

Organizația „ActiveWatch” a acuzat autoritățile de „incompetență” și „corupție”.

„Decizia de clasare este o dovadă clară că autoritățile nu vor să facă lumină în acest caz”, a declarat ActiveWatch.

Acuzatii de coruptie la nivel inalt

Șercan a acuzat că acțiunea de compromitere a fost orchestrată de oameni din poliție și din servicii de informații. Jurnalista a declarat că a primit amenințări cu moartea și că i-au fost publicate fotografii private, care au fost obținute în mod ilegal.

Unul dintre cei care au fost acuzați de Șercan este Adrian Iacob, fostul șef al Direcției de Investigații a Fraudelor (DIICOT) Alba. Iacob a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru șantaj, în legătură cu un alt caz de compromitere a unui jurnalist.

Proliferarea fenomenului plagiatelor în România

Afacerea plagiatului lui Nicolae Ciucă a pus din nou în lumină problema plagiatului în România. Potrivit unui studiu realizat de Asociația „Academia Civică”, în perioada 2000-2022, peste 200 de teze de doctorat au fost plagiate.

Din acest număr, doar 17 teze au fost retrase, iar doar 11 persoane au fost condamnate pentru plagiat.

Concluzie

Cazul Emilia Șercan este o nouă dovadă a faptului că libertatea de exprimare este amenințată în România. Decizia de clasare a dosarului este o insultă la adresa jurnalistei și la adresa tuturor celor care cred în independența presei plus o dovadă clară că în România, cenzura din partea puterii reprezintă un pericol pentru democrație și atentează la viitorul româniei privind integrarea în spațiul Schengen.

Este esențial ca autoritățile să ia măsuri pentru a asigura respectarea drepturilor jurnalistilor și pentru a combate fenomenul plagiatului.