Descoperirea iluziei atingerii fantomă oferă perspective noi asupra percepției umane și deschide noi posibilități de interacțiune cu tehnologia realității virtuale.

Realitatea virtuală (VR) nu este doar o tehnologie pentru jocuri și divertisment, ci are potențial și în știință și medicină. Cercetătorii de la Universitatea Ruhr Bochum, Germania, au obținut acum noi perspective asupra percepției umane cu ajutorul VR. Ei au folosit scenarii de realitate virtuală în care subiecții și-au atins propriul corp cu un obiect virtual. Spre surprinderea cercetătorilor, acest lucru a dus la o senzație de furnicături în locul în care corpul avatarizat a fost atins. Acest efect a avut loc chiar dacă nu a existat un contact fizic real între obiectul virtual și corp. Oamenii de știință conduși de Dr. Artur Pilacinski și profesorul Christian Klaes de la Departamentul de Neurotehnologie descriu acest fenomen ca iluzie a atingerii fantomă. Ei au publicat rezultatele lor în revista Scientific Reports of the Nature Publishing Group în septembrie 2023.

“Oamenii din realitatea virtuală au uneori senzația că ating lucruri, deși de fapt întâlnesc doar obiecte virtuale”,

spune primul autor Artur Pilacinski de la Knappschaftsklinik Bochum Langendreer, Clinica Universitară a Universității Ruhr Bochum.

“Am observat că iluzia atingerii fantomă este descrisă de majoritatea subiecților ca o senzație de furnicături sau înțepături, electrizantă sau ca și cum vântul le-ar trece prin mână.“

Senzația corporală rezultă dintr-o combinație complexă de diferite percepții senzoriale

Neurologii au vrut să înțeleagă ce se află în spatele acestui fenomen și să afle care procese din creier și corp joacă un rol în acesta. Ei au observat că iluzia atingerii fantomă a apărut și atunci când subiecții și-au atins părți ale corpului care nu erau vizibile în realitatea virtuală. Al doilea autor, Marita Metzler, adaugă:

“Acest lucru sugerează că percepția umană și senzația corporală nu se bazează doar pe viziune, ci pe o combinație complexă a multor percepții senzoriale și reprezentarea internă a corpului nostru.“

Acest studiu a implicat 36 de voluntari care purtau ochelari VR. Mai întâi, s-au obișnuit cu mediul VR mișcându-se și atingând obiecte virtuale. Apoi li s-a dat sarcina de a-și atinge mâna în mediul virtual cu un băț virtual.

Comparație între senzațiile de atingere virtuale și sugerate

Participanții au fost intrebați dacă au simțit ceva. Dacă nu, li s-a permis să continue să atingă și întrebarea a fost pusă din nou mai târziu. Dacă au simțit senzații, li s-a cerut să le descrie și să le evalueze intensitatea pe diferite locații ale mâinii. Acest proces a fost repetat pentru ambele mâini. Majoritatea participanților au raportat constant senzația ca fiind “furnicături“.

Într-un experiment de control, s-a investigat dacă senzații similare ar putea fi percepute și fără contact vizual cu obiectele virtuale, pur și simplu din cauza cerințelor situației experimentale. Aici, în loc de obiecte virtuale, a fost folosit un pointer laser mic pentru a atinge mâna. Acest experiment de control nu a dus la atingere fantomă, sugerând că iluzia atingerii fantomă a fost unică pentru atingerea virtuală.

Descoperirea iluziei atingerii fantomă deschide noi posibilități pentru cercetări ulterioare asupra percepției umane și ar putea fi aplicată și în domeniile realității virtuale și medicinei. Christian Klaes, membru al Departamentului de Cercetare în Neuroștiință al Universității Ruhr, spune:

“Ar putea chiar ajuta la aprofundarea înțelegerii bolilor și tulburărilor neurologice care afectează percepția propriului corp”.

Colaborare cu Universitatea din Sussex

Echipa din Bochum intenționează să continue cercetările lor asupra iluziei atingerii fantomă și a proceselor subiacente. Din acest motiv, a fost începută o colaborare cu Universitatea din Sussex.

“Este important să distingem mai întâi între senzațiile reale de atingere fantomă și alte procese cognitive care pot fi implicate în raportarea unor astfel de senzații corporale, cum ar fi sugestia sau cerințele situației experimentale”,

spune Artur Pilacinski.

De asemenea, dorim să continuăm să explorăm și să înțelegem baza neurală a iluziei atingerii fantomă în colaborare cu alți parteneri.

Cercetările lui Artur Pilacinski și Christian Klaes au avut loc în cadrul Departamentului de Cercetare în Neuroștiință (RDN). RDN dezvoltă și consolidează o forță de cercetare de lungă durată și de excepție a Universității Ruhr Bochum în domeniul cercetării neuroștiințelor sistemelor.

Sursa: news.rub.de