Descoperirea unei stele triple ar putea revoluționa înțelegerea evoluției stelare

O nouă descoperire revoluționară ar putea transforma modul în care astronomii înțeleg unele dintre cele mai mari și mai comune stele din Univers. Cercetările efectuate de studentul doctorand Jonathan Dodd și profesorul René Oudmaijer, de la Școala de Fizică și Astronomie a Universității Leeds, indică dovezi noi și intrigante că stelele Be masive – până acum considerate în principal ca existând în stele duble – ar putea fi de fapt “triple“.

Descoperirea remarcabilă ar putea revoluționa înțelegerea noastră asupra acestor obiecte – un subset al stelelor Be – care sunt considerate un “camp de testare” important pentru dezvoltarea teoriilor despre modul în care evoluează stelele în general.

Aceste stele Be sunt înconjurate de un disc caracteristic format din gaz – similar cu inelele lui Saturn din propriul nostru Sistem Solar. Și deși stelele Be sunt cunoscute de aproximativ 150 de ani – fiind identificate pentru prima dată de renumitul astronom italian Angelo Secchi în 1866 – până acum, nimeni nu a știut cum s-au format.

Consensul printre astronomi până acum a fost că discurile sunt formate prin rotația rapidă a stelelor B, și că aceasta însăși poate fi cauzată de stelele care interacționează cu o altă stea într-un sistem binar.

Sisteme triple

Dodd, autorul corespondent al cercetării, a spus:

“Cel mai bun punct de referință pentru asta este dacă ați urmărit Războiul Stelelor, există planete pe care au doi Sori.”

Dar acum, analizând date de la satelitul Gaia al Agenției Spațiale Europene, oamenii de știință spun că au găsit dovezi că aceste stele există de fapt în sisteme triple – cu trei corpuri care interacționează în loc de doar două.

Dodd a adăugat:

“Am observat modul în care stelele se deplasează pe cerul nopții, pe perioade mai lungi, cum ar fi 10 ani, și perioade mai scurte, de aproximativ șase luni. Dacă o stea se deplasează în linie dreaptă, știm că există doar o stea, dar dacă există mai mult de una, vom vedea o ușoară oscilație sau, în cel mai bun caz, o spirală. Am aplicat acest lucru în cele două grupuri de stele pe care le analizăm – stelele B și stelele Be – și ceea ce am constatat, în mod confuz, este că la prima vedere pare că stelele Be au o rată de companioni mai mică decât stelele B. Acest lucru este interesant pentru că ne-am aștepta ca acestea să aibă o rată mai mare.”

Cu toate acestea, cercetătorul principal, prof. Oudmaijer, a spus:

“Faptul că nu le vedem s-ar putea datora faptului că acum sunt prea slabe pentru a fi detectate.”

Transfer de masă

Cercetătorii au examinat apoi un alt set de date, căutând stele însoțitoare care sunt mai îndepărtate, și au constatat că la aceste distanțe mai mari, rata stelelor însoțitoare este foarte similară între stelele B și Be.

De aici, au putut să deducă că, în multe cazuri, o a treia stea intră în joc, forțând însoțitorul mai aproape de steaua Be – suficient de aproape încât masa să poată fi transferată de la una la alta și să formeze discul caracteristic al stelei Be. Acest lucru ar putea explica de asemenea de ce nu mai vedem acești companioni; au devenit prea mici și prea slabi pentru a fi detectați după ce steaua Be “vampir” a absorbit atât de mult din masa lor.

Descoperirea ar putea avea un impact enorm asupra altor domenii ale astronomiei – inclusiv înțelegerea noastră asupra găurilor negre, stelelor neutronice și surselor de unde gravitaționale.

Prof. Oudmaijer a spus:

“În prezent, există o revoluție în fizică în jurul undelor gravitaționale. Observăm aceste unde gravitaționale doar de câțiva ani buni, iar acestea s-au dovedit a fi datorate găurilor negre care se unesc. Știm că aceste obiecte enigmatice – găurile negre și stelele neutronice – există, dar nu știm prea multe despre stelele care ar deveni ele. Rezultatele noastre oferă un indiciu pentru înțelegerea acestor surse de unde gravitaționale.”

El a adăugat:

“În ultimii 10 ani sau cam așa ceva, astronomii au descoperit că binaritatea este un element incredibil de important în evoluția stelară. Acum ne îndreptăm mai mult spre ideea că este chiar mai complex decât atât și că stelele triple trebuie luate în considerare. De fapt,” a spus Oudmaijer, “triplele au devenit noile binare.”

Echipa din spatele descoperirii include studentul doctorand Jonathan Dodd și profesorul René Oudmaijer de la Leeds, împreună cu studentul doctorand Isaac Radley de la Universitatea Leeds și doi foști academici de la Leeds, dr. Miguel Vioque de la Observatorul ALMA din Chile și dr. Abigail Frost la Observatorul European de Sud din Chile. Echipa a primit finanțare de la Consiliul pentru Facilități de Cercetare Științifică și Tehnologică (STFC).

Sursa:  www.leeds.ac.uk/