Pe baza informațiilor culese din stirile online, cea mai probabilă cauză a îmbolnăvirii pacienților de la Spitalul de Psihiatrie Murgeni este o intoxicație alimentară cauzată de o bacterie.

Motivele:

1. Simptomele digestive, cum ar fi vărsăturile și diareea, sunt caracteristice intoxicației alimentare.
2. De asemenea, debutul rapid al simptomelor, în mai puțin de 24 de ore, este un alt semn al unei infecții bacteriene.
3. În plus, faptul că 3 pacienți au murit în stop cardiorespirator indică faptul că intoxicația a fost severă și a provocat o infecție a sângelui (septicemie).

Bacteriile cele mai frecvente care pot provoca septicemie includ

• E. coli,
• Salmonella,
• Campylobacter
• și Listeria.

Peștele este un aliment care poate fi o sursă de intoxicații alimentare. Bacteriile pot contamina peștele în timpul cultivării, recoltării, transportului sau preparării. În cazul de față, este posibil ca peștele pangasius să fi fost contaminat cu o bacterie patogenă.

Iată câteva alte cauze posibile ale îmbolnăvirii pacienților de la Spitalul de Psihiatrie Murgeni:

• Otrăvire cu pesticide sau alte substanțe chimice.
• Intoxicație cu metale grele, cum ar fi mercurul sau plumbul.
• Infecție virală, cum ar fi gastroenterita virală.

Cu toate acestea, aceste cauze sunt mai puțin probabile, deoarece nu ar explica debutul rapid al simptomelor și severitatea infecției.

UPDATE: Pe baza noilor informatii presupunerea unei infecții bacteriene ramane cea mai probabila, dar nu este exclusa nici intoxicatia cu pesticide. Inflamarea galopantă a intestinului este un semn caracteristic al unei infecții bacteriene grave, cum ar fi salmoneloza sau campilobacterioza. Aceste infecții pot provoca o inflamație severă a intestinului, care poate duce la perforație intestinală și sepsis.

Simptomele din sfera digestivă, cum ar fi scaunele diareice și crampele abdominale, sunt, de asemenea, caracteristice acestor infecții. Prin urmare, este mai probabil ca pacienții de la Spitalul de Psihiatrie Murgeni să fi murit din cauza unei intoxicații alimentare cauzate de o bacterie. Iată o comparație a celor două diagnostice posibile: Diagnostic => Simptomatologie

• Intoxicație alimentară cauzată de o bacterie => debut rapid al simptomelor (în mai puțin de 24 de ore), simptome digestive (vărsături, diaree), inflamație galopantă a intestinului
• Infecție virală => debut mai lent al simptomelor (în 24-48 de ore), simptome digestive mai ușoare, inflamație mai puțin severă a intestinului
• Intoxicației cu pesticide care sunt ingerate debut probabil în decurs de mai puțin de 24 de ore vărsături, diaree, dureri abdominale, sângerare la nivelul tractului gastro-intestinal pesticidele pot afecta inima și sistemul nervos central, ceea ce poate duce la stop cardiorespirator.

Câteva exemple de pesticide care pot pot sa fie fatale:

• Organofosfatele, cum ar fi parathion și malathion
• Carbamate, cum ar fi sevin și carbaryl
• Organoclorine, cum ar fi DDT și lindane
• Organometalice, cum ar fi arsen și mercur

UPDATE2: Dupa aproape o saptamana cauzele decesului celor 3 persoane ramane un mister. Diana Bulgaru, director IML Iași:

„Am lucrat o parte din probele de la persoanele aflate în viață și am lucrat doar de la o singură persoană decedată. La acest moment, nu s-a identificat nimic. Noi am căutat nitriți, am căutat alcooli, am căutat pesticide, am căutat medicamente. Acestea au ieșit în doze terapeutice, ceea ce era și firesc pentru că vorbim de bolnavi cronici”.

Eduard Cazacu, primarul comunei Murgeni:

„Deocamdată nu este niciun fel de analiză concludentă, tot ce a venit, a venit negativ”.

Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Iași:

„Au fost îngrijiți și monitorizați multidisciplinar: medic boli infecțioase, terapie intensivă, gastroenterologie, psihiatrie”.

Pe baza informațiilor disponibile, se pare că substanțele toxice care ar fi putut duce la decesul și îmbolnăvirea pacienților de la Spitalul Murgeni ar fi putut fi:

• Otrăvuri care afectează sistemul cardiovascular, cum ar fi digitala, stricnina sau cianura. Aceste substanțe pot provoca stop cardiac, care este cauza decesului în majoritatea cazurilor.
• Otrăvuri care afectează sistemul digestiv, cum ar fi insecticidele organofosforice sau pesticidele care conțin metale grele. Aceste substanțe pot provoca leziuni severe la nivelul intestinelor, care pot duce la deces prin sepsis sau alte complicații.
• Otrăvuri care afectează sistemul nervos central, cum ar fi barbituricele sau antipsihoticele. Aceste substanțe pot provoca convulsii, coma și, în cele din urmă, deces.

În ceea ce privește schimbarea culorii intestinelor, aceasta poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv:

• Hemoragie, care poate fi cauzată de orice substanță toxică care afectează sistemul cardiovascular sau sistemul digestiv.
• Inflamație, care poate fi cauzată de o varietate de substanțe toxice, inclusiv insecticidele organofosforice, pesticidele care conțin metale grele și unele antibiotice.
• Necroza, care este moartea țesutului și poate fi cauzată de o varietate de substanțe toxice, inclusiv cianura și unele medicamente.

O alta substanta, Fosfura de aluminiu, poate provoca, de asemenea, leziuni severe la nivelul intestinelor, care pot duce la sepsis sau alte complicații. Fosfura de aluminiu este un pesticid foarte toxic care poate provoca o varietate de simptome, inclusiv:

• Sistemul cardiovascular: aritmii, stop cardiac
• Sistemul digestiv: greață, vărsături, diaree, dureri abdominale
• Sistemul nervos central: confuzie, convulsii, comă

În ceea ce privește schimbarea culorii intestinelor, aceasta poate fi cauzată de hemoragie sau necroză. Fosfura de aluminiu poate provoca ambele.

Prin urmare, fosfura de aluminiu este o posibilă cauză a deceselor și îmbolnăvirilor pacienților de la Spitalul Murgeni.

Iată câteva motive pentru care fosfura de aluminiu ar fi putut fi implicată în acest caz:

• Este un pesticid comun care este utilizat în România.
• Este foarte toxic și poate provoca o varietate de simptome, inclusiv cele care au fost raportate în cazul de la Spitalul Murgeni.
• Ar fi putut fi ușor de contaminat mâncarea sau apa cu fosfură de aluminiu.

Este important de menționat că, până când autoritățile nu vor finaliza ancheta, nu se poate spune cu certitudine ce substanțe toxice au cauzat decesele și îmbolnăvirea pacienților de la Spitalul Murgeni.

UPDATE3:

Ultimele noutati privind ancheta cazului dezvaluie urmatoarele:

Direcția Sanitară Vaslui a găsit probleme – Un document oficial al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, comunicat Prefecturii Vaslui, îl contrazice pe fostul manager al spitalului.

Bacteriile Clostridium perfringens se găsesc în sol, apă și în intestinele animalelor. Medicii spun că de cele mai multe ori, intoxicația alimentară apare atunci când sunt mâncate alimente gătite și depozitate necorespunzător. Probele de apă, din sursa folosită la prepararea borșului, nu au indicat prezența Clostridiumului, notează documentul DSVSA. „Bacillus cereus formează două toxine responsabile pentru intoxicația alimentară, în general când numărul de bacterii depășesc 100.000 pe gram de hrană, deși există și cazuri cunoscute de otrăvire în care concentrația a fost cu mult sub 6.000/g”, se mai arată în adresa transmisă Prefecturii Vaslui. Sunt indicate și valorile bacteriilor descoperite în borș:

• Clostridium perfringens – 1,64 milioane/gram
• Bacillus cereus – 3.091/gram
• Cerulida – 945,98/gram.

Privin datele reiese ca există un pericol iminent de îmbolnăvire cauzată de bacteriile prezente în borșul respectiv.

• Clostridium perfringens este o bacterie care poate provoca intoxicații alimentare cu simptome precum diaree, crampe abdominale și greață. Concentrația de 1,64 milioane/gram este foarte ridicată și este posibil ca o singură porție să fie suficientă pentru a provoca o infecție.
• Bacillus cereus este o altă bacterie care poate provoca intoxicații alimentare. Concentrația de 3.091/gram este mai mică decât cea a lui Clostridium perfringens, dar este totuși suficientă pentru a provoca o infecție.
• Cerulida este o toxină produsă de Bacillus cereus. Este o toxină puternică care poate provoca vărsături și diaree severă. Concentrația de 945,98/gram este suficientă pentru a provoca o intoxicație alimentară cu simptome grave.

Pericolul este mai mare în cazul persoanelor cu sistemul imunitar slăbit, cum ar fi copiii mici, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni medicale cronice.

Pentru a preveni intoxicațiile alimentare, este important să se respecte următoarele reguli:

• Spălați-vă bine mâinile înainte de a prepara alimentele și înainte de a mânca.
• Păstrați alimentele la temperaturi sigure.
• Nu reîncălziți alimentele care au fost lăsate la temperatura camerei mai mult de două ore.

În cazul borșului, este important să se respecte următoarele reguli:

• Fierbeți borșul timp de cel puțin 10 minute.
• Nu lăsați borșul la temperatura camerei pentru mai mult de două ore.
• Reîncălziți borșul la o temperatură de cel puțin 70 de grade Celsius.

Mortalitatea din cauza bacteriei Clostridium perfringens este f mică, dar se pare că există și excepții, severitatea infectiei depinde de multe necunoscute. Iată mai jos un caz similar cu 3 morți și culmea: tot la un spital psihiatric!

Boală fatală cu Clostridium perfringens transmisă de alimente la un spital de psihiatrie de stat – Louisiana, 2010

În ziua de 7 mai 2010, 42 de pacienți și 12 membri ai personalului unui spital de psihiatrie de stat din Louisiana au prezentat vărsături, crampe abdominale și diaree. În 24 de ore, trei pacienți au murit. Cele trei decese au survenit în rândul pacienților cu vârsta cuprinsă între 41 și 61 de ani care luau medicamente cu efecte secundare anti-motilitate intestinală. În urma autopsiei, cauza morții a fost stabilită ca fiind colită necrozantă la doi dintre cei trei decedați. Investigația efectuată de Biroul de Sănătate Publică din Louisiana (OPH) și Centrul de Control al Bolilor (CDC) a determinat că meniul de pui servit la cină în data de 6 mai a fost asociat cu îmbolnăvirea pacienților. Puiul a fost gătit cu aproximativ 24 de ore înainte de servire și nu a fost răcit în conformitate cu reglementările spitalului. Enterotoxina C. perfringens (CPE) a fost detectată în 20 din cele 23 de probe de scaun de la pacienții și membrii personalului bolnavi. S-au efectuat teste genetice pentru toxinele C. perfringens izolate din pui și probe de scaun pentru a determina care dintre cele două tulpini responsabile pentru intoxicația alimentară cu C. perfringens era prezentă. Probele au fost negative pentru gena beta-toxinei, eliminând C. perfringens tipul C ca agent etiologic și implicând C. perfringens tipul A.

Aceaste focare evidențiază necesitatea unor reguli stricte pentru prepararea alimentelor în unitățile de spitalizare psihiatrică și riscul potențial de rezultate adverse la orice pacient cu motilitate intestinală afectată cauzată de medicamente, boli și vârsta extremă atunci când este expus la enterotoxina C. perfringens.
Sursa: https://www.cdc.gov/