În fiecare an, pe 20 decembrie, românii sărbătoresc Ignatul, o zi importantă din calendarul popular, marcată de tradiții și superstiții specifice.

Sacrificarea porcilor înainte de Crăciun

Ignatul este, în primul rând, ziua în care se taie porcul, care va fi folosit pentru a pregăti mâncărurile tradiționale de Crăciun și Bobotează. Acest obicei are o vechime de mii de ani și este strâns legat de cultul animalelor, practicat de multe popoare din întreaga lume.

În credința populară românească, porcul este un animal simbolic, care reprezintă belșugul și prosperitatea. De aceea, tăierea lui este o sărbătoare în adevăratul sens al cuvântului, la care participă întreaga familie.

Legenda lui Ignat

Legenda spune că Sfântul Ignat a fost un episcop martirizat în anul 107, în timpul persecuțiilor romane împotriva creștinilor. El a fost aruncat în lacul Fierbător din Pontul Euxin, dar a supraviețuit miraculos.

În România, Sfântul Ignat este considerat patronul porcilor. Se spune că porcii care sunt tăiați în această zi sunt binecuvântați și vor aduce noroc și prosperitate celor care îi mănâncă.

Tradiţii de Ignat

Pe lângă tăierea porcului, Ignatul este marcat și de alte tradiții și superstiții specifice. Iată câteva dintre cele mai cunoscute:

• Este interzis să se spele, să se coase sau să se măture casa în ziua de Ignat.
• Este bine să vezi sânge în această zi, deoarece este un semn de noroc și sănătate.
• Căpățâna porcului trebuie adusă în casă cu râtul înainte, pentru a aduce noroc.
• Părul de porc este păstrat și folosit pentru a afuma copiii atunci când se crede că sunt deocheaţi.
• Porcul care nu e tăiat până în această zi nu se mai îngraşă deoarece în această noapte îşi visează cuţitul.

Ignatul este o sărbătoare importantă în cultura românească, care păstrează vii tradițiile și obiceiurile strămoșilor noștri.